Iconita mea

Nu sunt ateu, nu sunt credincios, nu sunt religios, nu sunt agnostic. Daca as spune ca sunt agnostic, ar insemna ca ma intereseaza sa caracterizez relatia mea cu religia. Iar mie imi pasa 0 (ZERO) de religie.
Sa reformulez pentru a suna mai bine: nu ma intereseaza religia. Nici macar sa atac biserica nu ma intereseaza. Decat daca cineva porneste subiectul. Atunci e posibilitatea sa nu ma mai opresc decat dupa ce jignesc pe cineva, asa ca mai bine nu.
 
Rezulta din cele de mai sus ca nu ma intereseaza icoanele si e normal sa nu ma intereseze. Dar am o iconita formata dintr-o poza pe o foaie plastifiata, pe care o port din scoala generala in portofelele mele. De fiecare data cand am schimbat portofelul, am vrut sa renunt la iconita. Si niciodata nu am renuntat. Nici macar azi. Am primit-o de la un fost profesor de religie. Mi-a spus ca vrea sa ne poarte noroc si ne-a dat la toti elevii. Mie mi-a placut mult de acel profesor, chiar daca era uneori dur cu noi, cand nu invatam.


De cand o am in portofel, nu am pierdut nici un ban, nu mi s-a furat nici un portofel. Exista o intamplare care face o mica exceptie de la ce am spus mai devreme, dar o voi povesti data viitoare.
 
Sunt surprins de aceasta iconita, care este zilnic la mine in portofel de foarte multi ani, si careia nu-i acord niciodata importanta. Mai putin cand schimb portofelul…

Posted in Eu

Leave a Reply