In februarie am stat doua zile in Roma. In Bucuresti era multa zapada si frig si m-am bucurat mult cand am gasit acolo un soare placut. Incalzita de razele soarelui si incantata de cladirile historice, m-am oprit in diverse locuri sa mai admir un tablou , sa mai ascut o vioara.
Am ales sa vad cateva obiectivele turistice. Totul a fost minunat, pana cand am intrat intr-un magazin sa-mi iau o apa si cand sa platesc am realizat ca nu mai am portofelul. Mi-am dat seama ca eu in starea mea de incantare de a descoperi locuri noi nu am mai fost atenta la geanta si cineva mi-a furat portofelul.
Din fericire buletinul nu era in portofel.
Insa nu mai aveam banii sa mai ajung la aeroport. Am inceput sa plang si totul mi s-a parut tragic. Am fost tare suparata. Un prieten din copilarie locuieste la Roma, l-am sunat si m-a dus el la aeroport.
Dupa ce am ajuns la aeroport, la controlul de verificare o femeie din spatele meu mi-a zis ca nu stie ce sa faca ca-i prima data cand merge cu avionul, ca-i e frica si daca poate sa stea cu mine. Parea suparata, era imbracata in negru si mi-a spus ca merge acasa ca-i murise tatal. Locuia in Italia si de fiecare data plecase acasa cu autocarul. Acum era in contratimp si avionul era sigura solutie sa ajunga. Ca multi alti romani plecase in Italia sa munceasca, avea grija de un batran. Avea doi copii acasa, de 4 si 8ani. Isi lasese copii cu sotul si cu parintii ei.Sotul ei era bolnav si nu lucra. Mama ei nu lucra, tatal ei fusese bolnav. Ea era singurul venit pentru familia ei. Incerca sa castige cati mai multi bani, lucrand in plus in timpul liber si chiar si noaptea. Ma gandeam cat de mult poate sa munceasca un om.
A sunat-o cineva sa o intrebe daca se descurca la aeroport :
-Da, am cunoscut o fetita si stau cu ea. Ea a mai mers cu avionul. Acea fetita eram « Eu »
Am intrebat-o cati ani are si a raspuns «30»! Am fost uimita… aveam aceeasi varsta-si doua vieti atat de diferite!
Eram amandoua suparate, eu imi pierdusem portofelul, ea avea o multime de probleme. Dintr-o data faptul ca pierdusem 150€ a devenit neimportant si am realizat ca am o viata frumoasa, am oamenii dragi aproape, am un job ok, sunt sanatoasa.
Banii se fac si se duc, pe de o parte pierzi, pe de alta parte castigi ! Important e sa traim frumos !