Bis

Nu-mi place cum a ajuns sa fie bis-ul la concerte si aplauzele exagerate la sfarsitul pieselor de teatru. Mi se pare o ipocrizie.

Daca ma duc la un concert al unui artist, cel mai probabil nu voi vrea sa se termine concertul si voi striga si eu sa mai cante o piesa. Este normal. Dar de ce trebuie sa fie o regula si ceva atat de formal ? S-a transformat in ceva prea banal ca unui artist sa i se cearca un bis si artistul pregateste din start ce piesa sau ce piese sa cante la acet bis. Doar joaca teatru cand pleaca de pe scena. Stie clar ca va fi chemat inapoi de public. Daca totusi analizez din punct de vedere psihologic, inteleg perfect de ce stau lucrurile asa. Dar eu ma consider o persoana cu inteligenta peste medie si nu ma multumesc sa fiu inclus in aceste analize.

Iar la teatru… ce sa mai vorbesc ! La teatru este maximul acestei ipocrizii. Eu sincer am aplaudat la sfarsitul unor piese de teatru pentru ca eram foarte bucuros ca s-au terminat. Si mie chiar imi place teatrul foarte mult. Dar cateodata teatrul are si elemente de comedii proaste si comerciale mult prea usor de digerat, de snobism sau de geniu neinteles inexistent defapt.

Despre teatru trebuie sa mai scriu neaparat. Imi place subiectul.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.