Scris in categoria Povesti

Patient

Am stat la coada doua ore si 55 de minute pentru un EKG. Cu statul mai am treaba la urgente si la controalele care tin de coloana, ca vreau sa fiu monitorizat de un anume doctor, in rest, merg la privat daca am nevoie de ceva. Stiind povestea (desi niciodata nu asteptasem mai mult de o ora), mi-am luat cu mine o carte de citit si am stat relaxat si bucuros ca am timp de citit. In acest timp am auzit o gramada de nemultumiri si plangeri justificate si nejustificate. Ajunsesem chiar sa ma distrez bine de ineptiile pe care le spuneau oamenii furiosi ca asteapta mult. Au fost mai multe, dar o intamplare mi-a atras atentia!

O doamna era foarte furioasa ca, desi fisele erau in ordinea venirii si oamenii erau chemati la rand, prioritate aveau pacientii in scaune si urgentele venite cu anumiti asistenti sau doctori. Pur si simplu fierbea si ii jignea pe pacientii care intrau in fata pentru ca insotitorii lor ii bagau in fata. A spus cuvinte urate despre romani, despre nesimtirea din sistemul comunist etc. La un moment dat, a trecut pe langa ea o tipa si s-a dus repede dupa ea, batand-o pe umar: “Iulia, Iulia, stai putin!”. Au stat putin de vorba, dupa care Iulia a intrat in cabinetul EKG, a iesit repede, si doamna de la EKG a chemat-o pe doamna suparata. Ta daaaa!!!

Atunci, o alta doamna, care statuse linistita si facuse haz de encaz cu noi ceilalti, a clacat si i-a spus doamnei ca nu o lasa sa intre, ca a fost urat din partea ei sa vorbeasca cu “Iulia” si s-o bage in fata bla bla bla. Avea 100% dreptate si ma bucur ca cineva chiar a luat initiativa. Iulia i-a spus ca ea este medic si ca doamna respectiva este pacienta ei si e urgenta. Doamna pacienta i-a raspuns si ea ca nu e vina ei ca a fost chemata inauntru…

Un alt domn, care era dinaintea mea la coada si care a intrat dupa mine (nu stiu de ce am fost chemat inaintea dumnealui) a explicat ca pacient inseamna sa ai rabdare si ca el are toata ziua la dispozitie pentru acel EKG.

Etichete , , , , , , ,

Hei tramvai, multe povesti mai ai

Unui elev:

- Eu tin minte ca la varsta ta la scoala rezolvam probleme de loc geometric. Si mi se pareau atat de grele. Stii ca erau matematiciani care toata viata numai cu asta se ocupau. Asta era scopul lor in viata. Dar observ ca a scazut destul de mult calitatea invatamantului in ultimii ani.

- Hai mai taci dracu din gura, ca ma doare capul!

- Tinere, nu vorbi urat, te rog frumos!

- Ba, taci dracu ca vin acum si te arunc prin geam!

- Da, observ ca te cam deranjez. Sa stii ca nu am intentionat acest lucru.

- Ba, daca nu taci, iti rup capu’, vezi ca ai dat de unu’ mai nebun ca tine.

- Bine, pentru ca te deranjez, ma voi distanta de tine. Ma voi deplasa la o distanta cat sa nu te mai deranjez.

Se aseaza la celalalt capat al vagonului din mijloc. Cum s-a asezat:

- Ba, ai plecat de acolo ca sa ne bati la cap aici? Pleaca naiba de langa mine pana nu te dau jos din tramvai! Mai spala-te ma!

- Sa stii ca acest lucru nu imi este imputabil mie. Conducatorilor acestei tari trebuie sa le cereti socoteala. Ar fi putut rezolva repede cu mine, ma condamnau la moarte, sau imi inscenau un accident de masina, sau macar ma lasau sa plec din tara. dar nu, nu m-au lasat, mi-au luat casa. Ei nu isi asuma responsabilitatea pentru nimic. Ce fel de conducatori sunt astia? Eu sunt ateu. Desi multi oameni mi-au sugerat sa imi aleg o confesiune religioasa. Da, sunt ateu si sunt sigur ca nu numai ateii, dar si religiosii, cred ca se risipesc aiurea banii pe catedrale, biserici si alte d-astea. Asta ne trebuie noua, catedrale?

- Ba coboara dracu mai repede ca te bat, sa mor io!

- Da, acum cobor, acum. Sa ajunga tramvaiul in statie. Mi-am dat seama ca in acest mijloc de transport nu sunt binevenit. Stai linistit ca nu te mai deranjez. Dar sa stii ca si tu ar cam trebui sa te speli. Si cred ca tu ai unde. Eu nu am si nu ma primeste nimeni sa fac baie la el acasa. Catedrale ne trebuie noua…

 

Adaptare dupa o intamplare din tramvai.

Etichete ,

Au trecut inca patru ani, au trecut 10 ani… si viata s-a schimbat

Au trecut ani… au trecut ani… si viata s-a schimbat

Mi-a placut foarte mult ca acum patru ani, iubita mea, actuala sotie, nu s-a suparat pe mine pentru aceasta amintire, ci m-a consolat spunandu-mi ca nu conteaza daca nu ne-am intalnit, fiind frumos ca ne-am amintit si asta conteaza cel mai mult. Multumesc!

Nu am chef azi

Etichete

Preacinstita faţă bisericească

Am auzit de mai multe ori de la prestatori de servicii raspunsul: “Cat vreti dumneavoastra” la intrebarea: “Cat costa?”. Urasc acest raspuns. Mereu le spun ca eu nu stiu sa evaluez munca lor si vreau sa si-o evalueze ei. Daca ar depinde de mine si mi s-ar da un asemenea raspuns, as refuza serviciul.

Logic este ca daca primesti un asemenea raspuns, prestatorul sa fie impacat cu orice plata, incepand cu nimic. Daca nu e asa, atunci este un foarte mare nesimtit.

Eu sunt mereu prea de treaba si platesc cat mi se cere, dar vreau sa mi se ceara. Nu suport sa dau spaga pentru ca nu suport sa ma gandesc eu cat, unde, cand si cum sa o dau, pe langa faptul ca e ilegal si imoral.

Dar cum e sa vina aceasta nesimtire de la un slujitor al Domnului?! A trebuit sa platesc la biserica un serviciu X de 300 de lei plus o alta suma si mi s-a spus: “Cat vreti dumneavoastra”. Eu i-am spus sa imi spuna cat sa dau sa fie multumit si ii dau cat imi cere. Mi-a spus ca nu poate el sa-mi spuna, ca sa dau cat vreau eu. Atunci i-am pus pe masa 600 de lei in total. S-a uitat la ei asa chioras si a spus ca da, pentru serviciul X e 300 cum am vorbit si pentru biserica ar ajunge ceilalti 300 de lei, mormaind ceva nemultumit. I-am spus din nou: “Cat sa mai dau sa fie bine pentru toata lumea?”. “Mai puneti acolo…” I-am mai pus pe masa 200 de lei si a zis ca astia ar trebui sa ajunga pentru celalalt preot. Ii dadusem deja 500 de lei pentru acel “Cat vreti dumneavoastra” si era foarte nemultumit. Pana la urma si-a gasit curaj sa-mi spuna: “Hai, mai dati inca 200 de lei si ajung”. I-am mai dat 200 de lei si mi-a spus ca are el grija ca banii sa ajunga la toata lumea…

Daca imi spunea de la inceput ca treaba face 1000 de lei, nu as fi avut nici cea mai mica problema. Dar altfel nu as fi aflat ca 700 de lei inseamna “cat vreti dumneavoastra”!

Nota: Rog persoanele implicate in aceasta poveste sa ma scuze pentru publicarea acestui articol, problema mea este doar cu preacinstita fata bisericeasca.

Cu bicicleta la Cernica si cu masina la spital

Am fost in padurea Pantelimon (Cernica) cu bicicleta sa fac un traseu marcat de 28 km. Traseul mi s-a parut superb. Erau salcamii infloriti si miroseau imbietor. Dificultatea este usor spre mediu, din punctul meu de vedere. Tantarii sunt cam multi, dar daca esti in mers, nu te deranjeaza. Eram zece biciclisti in grupul din care faceam parte, majoritatea colegi de serviciu si prietenele lor. Tot timpul traseului imi spuneam ce rau imi pare ca nu e prietena mea, care avea un curs sau un examen atunci, si c-as reveni si a doua zi cu ea sa facem acel traseu… atat de mult mi-a placut.

Am facut mai multe popasuri de odihna, sa-i asteptam pe cei din spate, dar spre sfarsit am facut un popas mai mare. Era chiar langa localitate si de acolo mai aveam doar cativa km. Am mancat ce mai aveam si am baut o bere, zicand ca asta este o exceptie, eu in mod normal neconsumand alcool decat la sfarsitul turelor de bicicleta sau de mers pe munte. S-a terminat popasul si am plecat la drum pentru ultima portiune. Am zis ca daca a mers totul bine pana atunci, pot sa-mi fac o mica placere de a merge mai repede si am tot accelerat intr-o usoara panta pana cand am vazut in fata o groapa mare. Mi s-a parut atat de mare groapa, incat la viteza pe care o aveam am realizat ca nu puteam sa opresc la timp, nici s-o sar nu puteam pentru ca nu stiu sa fac asta, asa ca am decis sa incetinesc usor si sa cad controlat spre dreapta, aruncand bicicleta spre stanga.

Inpactul a fost mult mai puternic decat ma asteptam si dupa ce m-am lovit de partea dreapta a peretelui gropii, am urlat speriat de durere. Simteam o mare durere la umarul drept si mi-am controlat umarul… era dizlocat. Stateam in genunchi, aproape in patru labe, dar erau doar trei. Bicicleta s-a rostogolit frumos si s-a asezat cu rotile in sus stand pe ghidon si sea, de parca as fi pus-o eu asa. A patit doar o descentrare a rotilor. Eu mai mult de atat.

Au venit si ceilalti si m-au ajutat sa ma asez pe spate, cu capul pe un rucsac, dupa ce m-au controlat de lovituri/rupturi. Aveam si o lovitura lateral dreapta la torace, dar nu simteam nimic acolo. Aproape am lesinat, dar mi-am revenit dupa ce mi-au dat apa. Au incercat sa-mi miste umarul, dar ma durea prea mult. Nu a sunat nimeni la ambulanta, dar au sunat pe doi prieteni sa vina sa ma ia. Noroc ca popasul il facusem chiar lanaga localitate si impactul a fost aproape. Am mers pe picioarele mele pana in localitate pana unde nu am mai putut si m-am asezat jos. Un prieten a venit sa ma ia si m-a dus la spital. Alt prieten a venit si mi-a luat bicicleta. Multumesc frumos de ajutor.

Eu aveam o programare la o piesa de teatru si voiam foarte mult sa ajung. Imi ziceam ca daca imi pun umarul la loc destul de repede, reusesc sa ajung si la teatru. Am vazut eu in Survivor cum unei concurente cu umarul dizlocat, i l-au pus la loc si dupa aceea a putut continua proba si restul. La mine nu a fost cazul.

La spitalul Sfantul Pantelimon

Am ajuns la ortopedie, a incercat un asitent sa-mi puna umarul la loc in sala de asteptare, cu lumea de fata. Niste oameni erau putintel ingroziti de priveliste :) Nu a reusit si m-a trimis la radiografie. Aveam si o bucatica de os rupt. Inauntru a incercat din nou, dar tot nu a reusit. A apelat la un ajutor, si dupa putin chin, a reusit. Mi-a disparut instant durerea. De fericire, am scos 200 de lei din portofel si i-am dat asistentului. Si eu sunt impotriva spagii :)) M-a bandajat si m-a trimis la radiografie din nou. Umarul si osul rupt s-au pus perfect la loc. Dupa aceea mi-a spus sa trec pe la chirurgie sa ma vada si ei la lovitura laterala, ca sa plec acasa linistit.

La chirurgie nu au fost de aceeasi parere. M-au internat ca le era frica sa nu fie ceva intern atins. Au zis ca trebuie sa ma monitorizeze minim 24 de ore, ca au incadrat accidentul meu la accidente rutiere, desi a fost pe poteca de padure. Si la ortopedie si la chirurgie multi oameni ma intrebau de bicicleta mea, imi cereau sfaturi de ce sa-si cumpere. Am cunoscut colegi de salon cu povesti interesante si am cunoscut asistente carora ori iti venea sa le pupi mana si sa le multumesti, ori sa le arunci pe geam. Am stat in spital de sambata seara pana luni la pranz. Luni mi s-a schimbat bandajul cu o orteza moderna pe care am putut s-o pun si s-o scot dupa bunul plac. Cand mi s-a dat jos bandajul am simtit a treia problema, o lovitura serioasa la cot. Am sangerat la cot mai multe zile si m-a durut cam o luna.

Lovitura laterala a fost foarte serioasa si cred ca daca nu aveam suncile pe care le am, sigur imi rupeam ceva intern. Asa mi-am rupt suncile :D Am avut o vanataie foarte mare si urata care s-a retras greu si inca mi se cunoaste locul. Inca am intarituri, desi mi-am pus multa gheata si m-am masat cu gel. Am stat cu orteza trei saptamani. Trei saptamani nu m-a durut umarul si cand am inceput sa am mana libera din nou, au inceput durerile. A trecut o luna si cinci zile de la accident si inca ma doare umarul cand fac anumite miscari. Am facut exercitii de recuperare acasa, dar voi merge la o clinica sa se ocupe profesionistii de mine.

Nu mai am voie sa joc baschet, tenis de camp sau altele care imi solicita umarul, niciodata in viata mea. Si lunea urmatoare accidentului stabilisem cu niste prieteni sa ne apucam de baschet :D Voi avea mereu o sensibilitate la umar si exista riscul sa mi se disloce mai usor data viitoare, dar sper sa-mi pot recapata toata mobilitatea in viitor.

Mai am doar doua saptamani de interdictie la mersul pe bicicleta. Asa ca… peste trei saptamani mi-am propus sa fac traseul din nou si sa-l termin in siguranta. Veniti cu mine?