De ce am votat

Am sa spun cateva lucruri simple.

1. Voteaza !
Este normal sa mergi la vot pentru a alege pe cel despre care creierul tau crede ca ar fi mai bun decat ceilalti. Altfel nu ai nici-un drept de a comenta optiunile electorale ale celorlalti sau cine iese castigator.

2. Daca un politician sau un partid se dovedeste a fi incapabil, mincinos etc, NU-l mai vota !!!
Da sanse altora !

3. Voteaza pe cine vrei tu, indiferent de ce sanse i se acorda !
Nu este un vot inutil. Este un exemplu pentru ceilalti. Este o dorinta de schimbare.

Mentiune: Pentru a se putea face ceva bun, trebuie sa indeplinesti urmatoarele conditii:

1. Sa nu fi corupt !
Nu trebuie sa ai vreo legatura cu un anumit partid sau politician din motive subiective.

2. Sa iti pese de ce se intampla in jurul tau !

3. Sa ai o doza de optimism !

Hai sa mai scriu si eu ceva

De ce m-am hotarat sa scriu pe un blog ? In trecut aveam o parere proasta despre blog-uri. Mi se parea ca lumea scrie o gramada de aberatii si o gramada de oameni care nu au ce face citesc acele aberatii. Asta pana cand am tot dat de articole care mi-au placut dintr-un motiv sau altul. Si atunci am zis sa-mi fac si eu blog. Dar am fost reticent si a trecut multa vreme pana cand sa-mi fac unul. Asta pentru ca sunt lenes si stiam ca nu voi scrie suficient de des. Dar ce inseamna suficient de des ? Ar fi aiurea sa scriu ceva, doar pentru ca a trecut o anumita perioada de timp de cand am scris ultima oara. Dar ar trebui sa scriu de fiecare data cand simt ca am ceva de exprimat prin cuvinte.

De la ultima mea postare, am avut de multe ori ceva de scris, intamplari, idei, dar nu am scris de lene. Din pacate lenea ma caracterizeaza. Nu-s lenes la toate, dar sunt la destule. In viitorul apropiat poate voi scrie cate ceva si despre trecutul apropiat.

Intrebare inaltatoare: “Suflet sau chimie ?”

Conversatie pe Messenger cu prietenul meu Dangerous Dave:
(am postat doar ce a scris el, fiind irelevante cele cate propozitii ale mele)

(10/4/2009 11:08:40 PM): ai nitel timp?

(10/4/2009 11:09:14 PM): voiam sa-ti zic putin despre experienta de astazi la care te invitasem

(10/4/2009 11:10:53 PM): stii la inceput acelasi lucru banal…..usoara paranoia, dilatarea timpului, senzatia de sete, si oarecum o stare de bine
(10/4/2009 11:11:00 PM): e apoi
(10/4/2009 11:11:20 PM): cam in a2-a faza ceva mai ciudat
(10/4/2009 11:12:12 PM): la inceput cam cind te sunasem… am observat o gramada de studenti(presupuneam) da cred ca mai degraba liceeni erau prin tot centrul
(10/4/2009 11:12:56 PM): oamneii mergeau se plimbau se simteau bine… erau asa cam cu 5 -7 ani mai tineri decit mine si erau foarte multi
(10/4/2009 11:13:03 PM): m-a bucurat sa ii vad
(10/4/2009 11:13:23 PM): erau frumos imbracati…undeva aproape de gusturile mele
(10/4/2009 11:13:36 PM): si misunau prin tot centru
(10/4/2009 11:14:36 PM): m-am trezit asa de-odata cu o noua generatie ce se afirma prin oras si aveam sentimentul ca am imbatrinit putin ca acuma eu s doar trecator prin oras
(10/4/2009 11:15:28 PM): acuma noua generatie detine derasele, barurile, intimplarile fiind oarecum stinjenit dar eram mindru de ei… dupa modul in care erau imbracati
(10/4/2009 11:15:36 PM): dupa gesturi era totul ok
(10/4/2009 11:15:53 PM): nu tu scrsuri sclipicioase… nu tu mitocanie
(10/4/2009 11:15:55 PM): nimik
(10/4/2009 11:16:23 PM): da apoi mi s-a creeat strania parere ca toata lumea nu numai cei tineri au haine noi
(10/4/2009 11:16:34 PM): noi noute… ca de sarbatoare
(10/4/2009 11:17:40 PM): problema e ca aveam acelasi sentiment si privind hainele unui gunoier… sau ale unui cersetor… mi se pareau a fi noi si ca le vine asa cum trebuie sa le vina… exact cum ar trebuii sa ii caracterizeze
(10/4/2009 11:18:19 PM): nu vedeam pe nimeni imbracat intr-un mod in care sa ma faca sa simt in vr-un fel nevoia de a critica
(10/4/2009 11:18:41 PM): apoi experimentind sentimentul… analizindul de fapt
(10/4/2009 11:18:49 PM): si fiind bucuros in acelasi timp
(10/4/2009 11:19:07 PM): mi-am dat seama ca nu era vorba doar de haine sau de oameni
(10/4/2009 11:19:25 PM): ci si obiectele din jur….
(10/4/2009 11:20:24 PM): imi placea la fel de mult sa ma uit la o dacie prafuita cit si la un audi a4 (exemplu…)
(10/4/2009 11:20:36 PM): apoi cladirile si restul
(10/4/2009 11:20:50 PM): am inceput sa caut o explicatie a sentimentului
(10/4/2009 11:21:00 PM): si am cam gasit-o oarecum
(10/4/2009 11:21:25 PM): e undeva acolo ca in prima zi de scoala in clasa I
(10/4/2009 11:21:34 PM): da nu atit de intens….
(10/4/2009 11:21:44 PM): undeva intre asta
(10/4/2009 11:22:03 PM): si sentimentul de a te duce intr-un oras nou pe care nu il cunosti
(10/4/2009 11:22:28 PM): analizam totul in jurul meu ca si cu surprinderea de a le fi vazut pentru prima oara
(10/4/2009 11:22:48 PM): o senzatie pe care n-am mai simtit-o de foarte mult timp
(10/4/2009 11:23:15 PM): ca si cum ar fi avut impactul pentru mine in primele experiente cu bucurestiul

(10/4/2009 11:23:27 PM): mi-am mai explicat apoi
(10/4/2009 11:24:03 PM): deci fetele si baietii tineri pe care ii vasusem in centru…ok inteleg asta are de ce sa imi placa
(10/4/2009 11:24:11 PM): dar si mai apoi
(10/4/2009 11:24:31 PM): cind m-am dus pe jos din centru pina la mai dep[arte de sebastian
(10/4/2009 11:24:59 PM): aprope toata rahova de fapt am mers-o pe bd alexandria
(10/4/2009 11:25:11 PM): ca sa analizez sentimentul
(10/4/2009 11:25:19 PM): m-am simtit ca un copil mic
(10/4/2009 11:26:13 PM): mi-am amintit foarte mult despre cum vedeam imaginile si cum le traiam (culmea o sa rizi) adolescent fiind…. ma refer la tot
(10/4/2009 11:26:27 PM): miros, auz, vaz…
(10/4/2009 11:26:31 PM): si ce mai e

(10/4/2009 11:28:29 PM): apoi mi-am dat seama ca nu critic de fapt… nu vad gunoieru intr-o pozitie nedemna cind tragea cu minile goale gunoiul dintr-un tomberon, nu vad omuletul de vr-o 50 de ani imbracat cu prost gust desi hanele-i erau atit de comuniste… ma rog stilul de a se imbraca
(10/4/2009 11:29:16 PM): au trecut pe linga mine si manelisti… cu imbracamintea lor mulata si lucioasa si erau si foarte negri si ascultau muzica la un telefon probabil destul de tare in puplic
(10/4/2009 11:29:32 PM): nu m-a suparat cu nimik…. nu am simtit sa fac nici un comentariu
(10/4/2009 11:29:41 PM): asa ca am inceput sa cred altceva
(10/4/2009 11:29:52 PM): anume… puii mei nu s-a schimbat nimik
(10/4/2009 11:30:11 PM): doar ca nu mai judec absolut cu nimik pe tot si toate
(10/4/2009 11:30:58 PM): nu mai judecam de gunoiul de pe linga tomberoane, de fata frumoasa care scuipa seminte pe strada, de manelist… toti erau ok
(10/4/2009 11:31:52 PM): ca si cum asa ar fi trebuit sa fie si eu eram ok cu asta… si in acelasi timp dornic sa ii analizez vizual si cu ce-mi mai permitea situatia sa fac asta fara sa ii deranjez

(10/4/2009 11:32:44 PM): acuma pur si simplu nu ma stresa nimik in jurul meu… nimik nici harmalaia, nici mitocaniii… caci apoi reuseam sa vad mitocaniiile
(10/4/2009 11:32:47 PM): dar nu ma stresau
(10/4/2009 11:32:53 PM): nu le judecam
(10/4/2009 11:33:08 PM): le analizam…si mi se creea placere facind asta
(10/4/2009 11:33:33 PM): acuma ma rugam la un bun dumnezeu care ar exista sa nu imi mai ia asta niciodata
(10/4/2009 11:34:06 PM): sa nu ma mai simt atacat niciodata de orice mi-o spune careva si doar sa o analizez imediat si repede pe loc
(10/4/2009 11:34:39 PM): era ca si cum iesisem din tablou dar asta nu ma izola ci ma facea doar un fel de umpic mai intelept
(10/4/2009 11:34:41 PM): cred
(10/4/2009 11:35:08 PM): nu mai puratam pica pe nimik… nici chiar pe mine
(10/4/2009 11:38:38 PM): ca si cum toate situatiile umilitoare din viata mea ar fi disparut deodata si eu aram pur din nou dar cu experienta vietii inca intacta….

(10/4/2009 11:39:13 PM): imi iesisera din cap sentimentele de continua dezintegrare… de oameni ca pachete de carne plimbatoare ce sint supuse descompunerii …
(10/4/2009 11:39:25 PM): acuma toti aveau un rol si un sens si eram de acord cu toti… doar analizam nu ma implicam emotional in nimik… dar emotional eram complesit de acest sentiment de inocenta inteleapta,
(10/4/2009 11:40:52 PM): si cam atita…
(10/4/2009 11:41:19 PM): m-am mai uitat la 2 documentare si acuma efectul a trecut de tot si ma bag la citit
(10/4/2009 11:41:36 PM): da ma rog sa pot readuce acel sentiment
(10/4/2009 11:41:54 PM): o sa aflu miine cind voi interactiona cu alti oameni
(10/4/2009 11:42:05 PM): obiecte… situatii
(10/4/2009 11:43:57 PM): oricum daca a fost cd-ul presupun ca doar a declansat ceva ce oricum era in mine… iar de ba inseamna ca sintem mult prea chimici… suflet, identitate, eu-l, si tot rahatul e doar o chestie ce poate fi explicata de o reactie chimica
(10/4/2009 11:44:35 PM): o substanta produsa de organism in anumite situatii sau ca reactie la niste excitanti
(10/4/2009 11:44:48 PM): adik sa te pisi pe ea de filosofie

Ceva nou

Azi nu am facut ceva ce nu am mai facut inainte, dar am facut ceva ce nu am mai facut de cel putin 10 ani ! M-am pieptanat !!!

Pentru ca sunt intr-o perioada de schimbare interioara, m-am gandit sa ma schimb putin si in exterior si am hotarat sa-mi las parul sa creasca pana cand nu o sa-l mai suport. E o schimbare tinand cont ca in ultimii ani m-am tuns numai 0 si 1 la 2-3-4 saptamani.

Avantaje:
– lumea imi spune ca imi sta mai bine asa, fetele imi spun ca imi sta mai bine asa, nu mai dau banii la frizerie, nu mai sunt stresat ca iar mi-a crescut parul si trebuie sa-l tund, am ceva in plus cu care sa ma joc, fetele au ceva in plus cu care se pot juca, simt mirosul frumos de sampon, daca voi vrea din nou o schimbare exterioara il pot tunde, in anumite momente imi mascheaza putin chelia ;

Dezavantaje:
– trebuie sa ma pieptan, imi sta sculat cand ma scol chiar daca ma pieptan, va veni o perioada cand imi va sta foarte aiurea si va trebui sa port ceva pe cap, trebuie sa ma spal mai des pe cap (cel mult o data la doua zile) pentru a nu mi se irita pielea capului de pe capul cu care gandesc in momentele in care gandesc cu capul de sus, in anumite momente imi evidentiaza putin chelia .

Fiti sinceri cu mine si spuneti-mi daca imi sta bine sau daca imi sta rau ! Daca va este indiferent, nu-mi spuneti nimic !

Am mai invatat sa merg pe role

Cand invatam sa schiez mi-am dat seama de un lucru: nu poti progresa daca nu cazi ! Asa ca am inceput sa cad. Si intradevar am observat repede progresul. Dar sa cazi de pe schiuri este o placere. Cazaturile pe zapada mi se par un sport foarte placut.

Pe asfalt insa … nu prea e acelasi lucru. Adevarul e ca eu sunt foarte netalentat la sporturi. Nu ma pricep deloc. Nu am echilibru, mi-e frica, sunt rigid si stangaci ! Dar daca imi place ceva eu ma straduiesc.

Inainte sa incerc prima oara mersul pe role, ma gandeam ca e foarte greu si periculos si cand am mers prima oara mi-am dat seama ca e mult mai usor decat credeam. Poate m-a ajutat mersul pe schiuri. Cred totusi ca am subestimat rolele si ultima oara cand am mers, acum aproape doua saptamani, am impins putin limitele mele in acest sport pe care il mai incercasem doar de patru ori pentru cate 30 de minute.

Am tot coborat o panta cu viteza prea mare pentru mine si cand mi-am facut un vant mai puternic ( vant = impuls, nu altceva ), o pietrishica s-a strecurat pe sub rotile din stanga si am cazut exact cum nu trebuia sa cad: direct in fund.

Si acum, dupa atata timp, ma cam doare in fund de role !

Un politist nervos

Eu vreau sa cred ca imi place sa incerc sa fiu obiectiv cat mai multicel cu putinta in a judeca orice. Pana acum nu am exprimat ceva negativ referitor la politisti decat cand m-am pregatit pentru examenul de obtinere a permisului auto si mi se parea ca logica prezenta in formularile multor intrebari si raspunsuri nu este prezenta. In rest, nu-mi amintesc sa fi spus ceva de rau despre dansii, pentru ca nu-mi place sa-mi insusesc pareri de la alti oameni.

Bine … nu mi s-a intamplat nimic rau sa fiu acum suparat si sa incep sa-i critic. Vreau doar sa spun cateva cuvintele despre UN politist de la circulatie.

Azi dimineata m-a trezit fluieratul puternic al unui politist care statea in intersectia din fata blocului in care locuiesc. Dupa ce m-am inviorat si am inceput sa fac treburi prin camera mi-am dat seama ca fluierul politistului se aude continuu si foarte tare. Si m-am uitat la el, de pe geam, vreo 10 minute. Mi-a dat impresia ca l-a inselat nevasta, cu vreo 20 de prieteni foarte buni cu el, si cu fostele 10 iubite ale sale tot in acelasi timp, si cu tot blocul etc. Era TURBAT. INJURA toti conducatorii auto care porneau putin mai greu de pe loc, sau pe aia care nu veneau spre intersectie foarte repede cand el gesticula si fluiera de parca arde pamantul.

Deci omul chiar INJURA soferii. Imi pare rau ca nu am camera foto/video sa-i fi imortalizat prostia. La un moment dat am coborat sa-mi duc ceva la masina, care era parcata langa intersectie si am vazut o faza super tare. Urmeaza o povestioara plictisitoare peste care se poate trece !

Desi era verde pentru cei care veneau perpendicular cu bulevardul, el i-a oprit sa-i lase sa treaca pe cei de pe bulevard. Totul normal, corect, legal, frumos. Cei de pe strada secundara respectau cuminti intai indicatiile politistului, dar el a plecat din fata lor si s-a dus vreo 10 metrii mai departe si exact in timpul asta s-a oprit din fluierat si le-a facut semn cu mana celor de pe bulevard sa treaca. Normal ca aia au trecut desi aveau rosu, ca le-a dat voie seful. Dar pentru ca la strada secundara in fata nu mai era nici-un politist vizibil si nu se auzea nici-un fluier, o masina care venea pe strada secundara , dar pe prima banda, care era libera a vazut doar verdele de la semafor. Si aceasta masina a venit exact cand le-a dat voie politistul celor de pe bulevard sa treaca … si era sa se loveasca trei masini cu aceasta rebela , dar au oprit toate la timp.

Ideea e ca nu puteam intelege de ce 30 de minute omul a fluierat continuu foarte tare, iar exact acum, cand trebuia sa dirijeze circulatia a luat o mica pauza. Raspunsul este urmatorul. Omul i-a oprit pe cei cu verde, s-a dus mai departe, le-a dat liber celor cu rosu si dupa aia s-a dus la patiserie sa-si cumpere covrigi. El nici nu a vazut ca in spatele sau era sa se intample un accident.

Au mai trecut vreo 20 de minute in care politistul tipa in continuare la cei care nu se deplasau foarte repede si fluiera disperat pana cand a trecut coloana oficiala asteptata de el si imediat dupa aia a plecat frumusel lasand intersectia linistita.

Petreceri surpriza

Am fost la trei petreceri surpriza pana acum si toate au iesit bine. Cred ca este superb sentimentul de a intra pe usa si sa vezi o gramada de oameni cu masti, coifuri, suflatori cu zgomot si tunuri de confeti, gata sa porneasca o explozie de zgomot si sa te surprinda. Recunosc ca eu am fost sceptic la toate aceste trei petreceri la care am fost. Sceptic in privinta reusitei surprizei. Dar m-am inselat.

Probabil am fost sceptic deoarece eu cred ca m-as prinde de intentie. Mi-ar placea la nebunie sa mi se organizeze o astfel de petrecere, dar nu prea vad cum as putea fi eu surprins la o petrecere de ziua mea. In alte conditii da, dar de ziua mea nu. Si nu vreau asta ! Vreau si eu sa fiu surprins. Poate in anii urmatorii prietenii mei vor reusi asta, cu toate ca ma indoiesc. Nu prea sunt de gasca avand gandul asta.

Dar, eu cred ca si daca m-as prinde de intentie, tot m-as bucura mult sa vad la intrarea pe usa ce am descris mai sus, si mai ales de efortul unor oameni de a face ceva pentru mine.

Prietenii sunt buni. Au un rol important in vietile fiecaruia. Nici nu trebuie sa cauti la un prieten tot ce ai vrea de la cei din jur. Cu unii prieteni mergi pe munte, cu altii mergi la mare, cu altii canti la chitara, cu altii dansezi in cluburi, cu altii te plimbi in parc, cu altii conversezi despre idei marete, cu altii conversezi despre nimicuri, cu altii locuiesti si asa mai departe. Bineinteles ca sunt prieteni cu care faci mai multe si este foarte bine, dar nu trebuie sa cauti sa faci totul cu o anumita persoana si nu trebuie sa vrei neaparat sa-ti aduni toti prietenii intr-un grup deoarece nu sunt neaparat compatibili intre ei.

Inchei cum m-a invatat doamna invatatoare:

Ce frumoase sunt petrecerile surpriza !

Dupa sesiune …

In facultate am avut noua sesiuni normale si inca cinci de restante. Si culmea, am terminat la timp facultatea, spre surprinderea prietenilor mei.

In cei cinci ani de facultate, cel mai des am spus: “Dupa sesiune o sa …”, “Dupa sesiune promit ca fac …”, “Dupa sesiune ma apuc de invatat !”. Dar intotdeauna dupa o sesiune urma alta. Pana cand a fost si ultima sesiune din facultate. Acum, de ce naiba sa ma mai agat ? Ce sa inlocuiasca frumoasele sesiuni din facultate ?

O solutie ar fi sa ma inscriu din nou la facultate… As avea cate ceva de castigat: chirie mica in camin, distractie multa, colege, as putea in sfarsit sa ma apuc bine de invatat, ca acum sunt mai intelept si stiu mai bine sa-mi gestionez timpul si sa ma simt bine ca in sfarsit nu trece timpul aiurea si eu sa nu prea invat… Da, da… gata, ma inscriu la facultate. Dar cand ? Pai, dupa ce trece vara !

Alta relaxare

Sambata am fost intr-un loc unde m-am simtit foarte bine. Tot undeva in afara Bucurestiului, tot in natura, bineinteles. M-am dat in leagan ca un copil, am sarit din leagan si era sa fiu lovit de acesta, deoarece am sarit ca o fata (no offence, fetelor), m-am plimbat cu bicicleta, am jucat “Nu te supara frate !”, am jucat badminton si am jucat putin tenis cu un instructor de tenis care mi-a aratat cum sa lovesc corect. Eram transpirat tot, dar cand am ajuns in Bucuresti si am facut dusul binemeritat, aveam un zambet stupid pe buze, de parca eram copil si cineva mi-a dat o tona de dulciuri.

Aseara am facut ceva ce voiam de foarte multa vreme: m-am dat prima oara cu rolele. Imi place la nebunie, dar mai am mult de mers pana sa nu-mi mai fie rusine de cum merg. Am fost in marele nostru parc, Herastrau, dar eu am folosit pentru mersul pe role o portiune de doar 30 de metri. Sper ca data viitoare sa reusesc mai mult. Daca reusesc sa joc si baschet, ar fi super. Dar oare gasesc eu oameni care sa vrea sa joace cu unul care nu stie ? Putin probabil.

Relaxare la sfarsit de saptamana

Orice om normal vrea ca dupa cinci zile de munca la serviciu, sa se relaxeze la sfarsit de saptamana. Sunt atatea moduri de a te relaxa: poti sa te plimbi in parc, sa te uiti la filme, sa bei bere la o terasa cu prietenii, sa dormi ca porcu’ … sau sa muncesti la tara. Sa muncesti la tara ? Ciudat mod. Ei bine este una dintre activitatile care pe mine ma relaxeaza.
Am fost sambata la tara si am adunat iarba pe care o sapau rudele mele printre butucii de vie. Eu eram cel mic, cel care bineinteles ca este scutit de a da cu sapa, din fericire. Nu ca ar fi putut sa ma oblige cineva sa fac asta, dar nu mi-ar fi placut sa fac asta si nici n-am facut-o vreodata. In istoria existentei mele am facut destule treburi pe la tara, deoarece am stat destul pe acolo. Adica sunt mai taran asa de fel. Sunt treburi care imi plac si altele pe care nu prea le suport.
Rudele mele sapau, iar eu adunam iarba, o strangeam intr-un cos si o caram la capatul viei unde o descarcam. Iarba mirosea intr-un fel care imi inspira sanatate si fertilitate. Vantul de pe camp imi inspira libertate. Dar in locul unde rasturnam iarba ma asteptau de fiecare data vreo cinci caini fiorosi. Caini care se pare ca ori de cate ori ma duceam, uitau ca tot eu mai fusesem si inainte, tot eu tresaream cand alergau spre mine latrand cu saliva curganda si tot eu ma foloseam de o piatra imensa pentru a-i alunga.
Astfel, descarcarea ierbii a fost un exercitiu de invingere a fricii. Si dupa ce timid imi terminam treaba langa ei latrand in spatele meu si reuseam sa plec de langa ei, aveam mereu sentimentul ca am invins intr-o lupta pentru viata si moarte. Ma simteam un mascul care a reusit sa-si invinga prada. Deci cainii m-au ajutat si mai mult la relaxarea mea dupa o saptamana de muncit in Bucuresti. Dupa mai multe drumuri, dabia asteptam sa-i infrunt din nou si sa ma simt invingator.
Si o mare relaxare este si masa la tara dupa ce ai facut treaba buna. Masa aia este buna pentru ca simti ca o meriti. Asa ca daca nu aveti rude la tara sa faceti si voi activitati asa frumoase, puteti merge la mine la tara sa ajutati la treaba contra unei sume de bani. Se merita, va spun eu ! O relaxare atat de placuta nu poate fi gratuita !